Transcrierea declarațiilor susținute de conducerea Ministerului Educației Naționale în cadrul conferinței de presă din data de 15 februarie 2017

Text Size:

  • Increase
  • Decrease
  • Normal

Current Size: 100%

Current Style: Standard

Accessibility
Versiune tiparSend by email
Data publicării: 
15 Feb 2017

Ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, și secretarii de stat Liviu Marian Pop, Gigel Paraschiv și Gabriel Liviu Ispas au susținut miercuri, 15 februarie, o conferință de presă în cadrul căreia au fost prezentate măsurile și demersurile întreprinse de Ministerul Educației în perioada ianuarie - februarie 2017. Vă prezentăm mai jos transcrierea declarațiilor făcute în cadrul acestui eveniment.

Pavel Năstase, ministrul Educației Naționale: Bună ziua şi bine aţi venit la Ministerul Educaţiei Naţionale! Este prima conferinţă de presă pe care conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale o organizează în noua formulă.

Aşa cum observaţi, sunt prezenţi domnii secretari de stat Gigel Paraschiv, care răspunde de învăţământul universitar, Liviu Pop, care are în responsabilitate învăţământul preuniversitar şi Gabriel Ispas, care coordonează direcţia juridică, relaţiile internaţionale şi afacerile europene, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu Guvernul.

Obiectivul acestei conferinţe de presă a fost acela de a vă comunica principalele măsuri pe care Ministerul Educaţiei Naţionale le-a luat în acest timp scurt de la învestirea noului Guvern. Aşa cum bine ştiţi, misiunea noastră este aceea de a implementa programul de guvernare PSD-ALDE. A fost adoptat în Parlament bugetul, aşteptăm acum ca preşedintele ţării să promulge legea bugetului ca să intrăm cu toate pânzele sus, ca să spunem aşa, în programul de guvernare.

În acest interval de timp au fost o serie de măsuri foarte vizibile şi cu impact foarte mare asupra întregii comunităţi din învăţământul superior. O primă măsură a fost creşterea salariilor cu 15% pentru tot personalul din învăţământul din România. Studenţii au bursele mărite: alocaţia pentru burse a crescut de la 83 de lei la 201 lei. Este, dacă vreţi, o creştere istorică. Nu cred că s-a mai întâmplat un asemenea eveniment din această perspectivă. Am asigurat gratuitatea transportului studenţilor pe calea ferată. Sunt, de asemenea, o serie de programe în derulare, „Cornul şi laptele” şi un program care a început de curând şi anume „masa caldă”, organizat în 50 de unităţi şcolare, selectate anterior, în care, în mod experimental vom oferi această masă caldă, urmând ca în funcţie de rezultatele acestui program-pilot să extindem această facilitate.

Din punct de vedere al investiţiilor, pe cele două componente - învăţământ preuniversitar şi învăţământ universitar - în programul de guvernare este prevăzută construcţia a 2.500 de unităţi şcolare, creşe şi grădiniţe noi. Avem, de asemenea, în buget fondurile pentru a finaliza o parte din obiectivele de investiţii aflate în derulare. Anul acesta vom începe construcţia a 500 de unităţi şcolare noi pentru învăţământul preuniversitar. De asemenea, avem un număr de 30 de cămine studenţeşti noi pentru care există studiile realizate. Și aceste investiţii se vor derula prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice. Beneficiar va fi Ministerul Educaţiei Naţionale, dar nu vor fi derulate prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Aş dori să vă informez, pe scurt, despre domeniul învăţământului preuniversitar. Suntem la zi în momentul de faţă cu programele şcolare pentru gimnaziu şi anul acesta trebuie să realizăm manualele şcolare pentru clasa a V-a, primul an de gimnaziu. Referitor la acest subiect, vreau să vă spun că intenţia noastră este să evaluăm ce s-a produs până în prezent. Dincolo de activitatea principală (și anume să asigurăm elevilor de clasa a V-a şi pentru toţi elevii din alte clase manualele şcolare la data de 1 septembrie), noi dorim să avem şi un feedback a ceea ce s-a făcut până în prezent, adică vom începe cu învăţământul primar şi vom continua cu celelalte forme de învăţământ, astfel încât să putem trage anumite concluzii, pe care şi publicul, părinţii şi dumneavoastră, presa, le semnalaţi din timp în timp.

Toată lumea spune că în învăţământul preuniversitar copiii sunt foarte stresaţi pentru că stau foarte mult timp în şcoală, se plictisesc și că există o rată a abandonului foarte mare. Deci toate lucrurile acestea trebuie analizate şi puse în acest context al sistemului de învăţământ, pentru că dacă vom avea o pregătire corespunzătoare la nivelul învăţământului preuniversitar, vom avea și studenţi foarte bine pregătiţi în învăţământul universitar. În privinţa resursei umane, putem să avem manuale şcolare foarte bune, dar e nevoie și de dascăli care să posede, să fie pregătiți şi să cunoască toate noile tehnologii, tot ceea ce înseamnă inovativ în materie de educaţie şi de proces de învăţare.

Din această perspectivă ne dorim foarte mult ca prin proiecte finanţate la nivel european să derulăm această pregătire a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Altfel spus, ca preocupare permanentă e descongestionarea programelor pentru elevii din preuniversitar, dublată de dorința de a-i duce către un program de pregătire în care să deprindă, în principal, cum să înveţe şi mai puţin cum să memoreze cunoştinţe. Şi când spun acest lucru, mă refer în primul rând la partea de gimnaziu, dar e valabil și pentru învățământul primar. În acest sens, elevii trebuie să dobândească acele aptitudini de a fi bine educaţi, de a se comporta în mod corespunzător în societate şi de abia după aceea vine problema asimilării  cunoştinţelor, a susținerii de diverse examene, a evaluării, pentru că experienţa mondială ne spune acest lucru. Japonezii, care sunt printre primii în materie de educaţie, au un program în acest sens, un program de educaţie foarte bine structurat din care cred că putem să învăţăm şi noi.

Aş vrea să spun câteva cuvinte şi despre învăţămîntul universitar. După cum ştiţi, universităţile au autonomie universitară, aceasta se respectă nu de acum, ci dintotdeauna. În perspectiva unor transformări care s-ar dori să fie realizate în domeniul învăţământului universitar, este importantă consultarea beneficiarilor acestui sistem şi când spun acest lucru mă refer la o consultare instituţională prin intermediul Consiliului Naţional al Rectorilor şi al unor consorţii pe diverse domenii de specializare, care vor fi partenerii noştri în tot ceea ce vom întreprinde. Avem, de asemenea, în lucru o serie de hotărâri de guvern care vizează începerea anului universitar 2017-2018, de exemplu hotărârea de guvern pentru aprobarea cifrei de şcolarizare finanţată de la bugetul statului pentru specializările şi programele de studii care vor intra în funcţiune în noul an universitar. M-aş opri aici şi în continuare îi rog pe colegii mei, pe secretarii de stat pe fiecare domeniu în parte, să facă scurte prezentări ale activității. Îl invit pe domnul Secretar de stat Gigel Paraschiv.

Gigel Paraschiv: În completarea celor spuse de domnul ministru, aş dori să vă spun că ne preocupă foarte mult calitatea în învăţământul superior şi, aşa cum o parte dintre dumneavoastră aţi observat, pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale se află în dezbatere publică hotărârea de guvern privind nomenclatorul domeniilor şi specializărilor din învăţământul superior. Suntem în faza de elaborare a hotărârii de guvern privind metodologia de repartizare a burselor studenţeşti. Și aceasta a fost în dezbatere publică, am primit o serie de observaţii din partea universităţilor, dar şi din partea organizaţiilor studenţeşti. Am încercat să ţinem cont de observaţiile primite, astăzi se finalizează şi sperăm ca foarte rapid să fie aprobată în guvern, astfel încât din prima zi a semestrului doi studenţii să poată beneficia de burse mărite, dar şi numărul acestor burse să crească.

În ceea ce priveşte finanţarea învăţământului superior, trebuie să vă spun că finanţarea de bază pentru universităţi a crescut faţă de anul trecut: pentru 2017 finanţarea de bază se ridică la aproape 3 miliarde lei. Această finanţare acoperă în medie - şi subliniez în medie - creşterea salarială de 15%. Am spus în medie deoarece, aşa cum probabil ştiţi, finanţarea este repartizată universităţilor pe număr de studenţi (finanţarea de bază), iar finanţarea suplimentară pe indicator de calitate. Ca urmare, universităţile ştiu că nu toate vor primi o finanţare mai mare decât anul trecut cu 15%: vor fi situaţii unde finanţarea va fi mai mare cu 20%, în timp ce la altele va fi sub 15%. În viitorul  foarte, foarte apropiat urmează să fie elaborate o serie de metodologii legate de asigurarea calităţii în învăţământul superior - aceste metodologii sunt elaborate de ARACIS. Trebuie să vă spunem, şi ştiţi din comunicatele de presă cred, că săptămâna trecută a fost o întâlnire a Consiliului Naţional al Rectorilor la care am participat şi noi. S-au ridicat o serie de probleme acolo şi sperăm ca împreună cu CNR-ul și împreună cu toţi partenerii de dialog social să atingem obiectivele pe care ni le-am propus. Pentru moment atât.

Liviu Marian Pop: Bună ziua! Foarte pe scurt o să vă prezint câteva dintre problemele de etapă pe zona preuniversitarului. Aşa cum aţi văzut, a fost semnat în cursul acestei săptămâni ordinul de ministru privind înscrierea copiilor în clasa pregătitoare. După o dezbatere amplă, lungă şi ultratransparentă cu reprezentanţii părinţilor, ai elevilor și ai sindicatelor am reuşit să finalizăm acest ordin şi să sperăm că înscrierea copiilor în clasa pregătitoare se va face mult mai bine şi nu vor fi probleme. Evident, nu s-a rezolvat problema flotantului şi a domiciliului pentru că nu este atributul Ministerului Educaţiei, nu există reglementări în România privind numărul de persoane care pot să aibă flotant într-o încăpere. De aceea avem acele situații anormale pe care și dumneavoastră le-ați sesizat, în care pe locuința unui cetățean se emit 60/70 vize de flotant. Am făcut propunerea către Ministerul de Interne să se clarifice acest subiect, pentru că nu este în atribuțiile Ministerului Educației, dar metodologia privind înscrierea a preluat toate observațiile din teritoriu, de la toate inspectoratele școlare. Tot în etapă de dezbatere suntem cu structura anului școlar. Mâine vom avea comisia de dialog social și sperăm să finalizăm, săptămâna aceasta, ordinul de ministru prin care se stabilește structura anului școlar 2017-2018, evident, după consultări ample cu mențiunea că este pentru prima dată, după mulți ani, când structura anului școlar se aprobă în luna februarie. De obicei, procesul de aprobare ajungea în lunile aprilie-mai, creând probleme în rețeaua școlară. Avem o problemă pe care am discutat-o chiar de dimineață cu domnul ministru legată de legea bugetului de stat.

Noi trebuia să începem din 13 februarie procedura pentru acordarea gradațiilor de merit în învățământul preuniversitar. Așa cum bine știți, toți profesorii merituoși pot să-și depună dosarul pentru gradație de merit o dată pe an. Sunt aproape 10.000 de persoane care anual își depun aceste dosare. Anul acesta nu pot fi depuse aceste dosare pentru că nu există contract colectiv de muncă la nivel de sistem de învățământ. Fostul guvern a pierdut acest contract colectiv de muncă prin noiembrie-decembrie. Neavând contract colectiv de muncă, în comisii paritare nu se pot face criteriile pentru fiecare disciplină iar noi nu putem negocia contractul colectiv de muncă până după apariția/publicarea în Monitorul Oficial  a legii bugetului de stat, fapt pentru care se va decala termenul de depunere a dosarelor pentru aceste gradații de merit cu 30 sau 45 de zile (urmează să avem o dezbatere și cu colegii din sindicat). De aceea, pentru toți colegii noștri din învățământ, care se așteptau ca începând cu data de 13 februarie să vadă criteriile/grilele pentru gradația de merit, este o veste tristă. Așteptăm ca legea bugetului de stat să fie publicată în Monitorul Oficial.

În partea cealaltă, și cu asta închei, așa cum v-a spus și domnul ministru, prioritare sunt manualele școlare și formarea profesorilor. Săptămâna viitoare vom avea un pas înainte în ceea ce înseamnă implementarea manualelor școlare și evident metodologiile curriculare pe care am promis că le facem publice în procesul transparenței.

Liviu Gabriel Ispas: Atribuțiile mele sunt mult mai tehnice așa că am să încep prin a vă spune că prioritățile pe care ni le asumăm în acest mandat de guvernare sunt în primul rând cele de legalitate și de transparență.

Toate deciziile pe care dorim să le luăm la nivel ministerial vor fi marcate de dezbateri, de multe consultări publice cu toți cei care sunt interesați în procesul educațional.

Evident, pe componenta de relații internaționale și afaceri europene, pregătirea Consiliului presedinției UE care va avea loc în primul semestru al anului 2019 este o prioritate, nu doar a noastră ci și a Guvernului. La nivel educațional vom pregăti temele de interes pentru educația românească. În mod punctual vom pregăti toate participările la consiliul și la reuniunile europene. Vineri, domnul ministru va participa la Consiliul Educație al Uniunii Europene pe tematici interesante atât pe zona educațională, cât și pe zona de tineret. Din perspectiva relației cu Parlamentul, respectiv cu Guvernul, în mod clar și categoric vom participa la toate demersurile legislative și la toate demersurile executive care țin de activitatea educațională la nivel național și internațional. Internaționalizarea învățământului românesc este o prioritate pe care împreună o dezbatem și, desigur, pe partea de juridic vom participa, consistent sperăm noi, la tot ceea ce înseamnă acte normative interne sau externe care au legătură cu domeniul educațional.

Pavel Năstase: Așteptăm întrebările dumneavoastră. Eu v-aș propune să păstrăm ordinea în care sunteți dumneavoastră așezați...

Jurnalist: Aș vrea să explicați puțin subiectul manualelor școlare. Aș vrea să întreb dacă s-a aprobat, dacă s-a  publicat programa pentru clasa a V-a. Dacă nu s-a întâmplat acest lucru, cum vor fi manuale școlare pentru elevi?

Pavel Năstase: Programa școlară a fost în dezbatere publică, a fost publicată pe site-ul Institutului de Științe ale Educației. A fost în dezbaterea specialiștilor, s-a încheiat această dezbatere. În acest moment se fac corecțiile și în continuare va fi un ordin de ministru care va aproba această programă școlară. În continuare, pentru realizarea manualelor școlare avem un alt departament, o altă unitate, de fapt, în coordonarea Ministerului Educației Naționale și anume Centrul Național pentru Evaluare și Examinare, care se va ocupa de partea de achiziție publică. Vreau să vă spun că aici, chiar astăzi, am avut o întâlnire cu editurile în care am discutat un calendar cu o procedură simplificată. Astfel, manualele pentru clasa a V-a care sunt manuale noi, vor fi produse înainte de începerea școlii. Această problemă este cunoscută de toată lumea și are un impact extraordinar asupra sistemului de învățământ preuniversitar. Noi, echipa de conducere, vrem s-o rezolvăm anul acesta astfel încât manualele să fie în școli la începerea anului școlar.

Jurnalist: Și mai am o întrebare legată de școlile care urmează să fie construite. Vor fi construite anul acesta, având în vedere că nu au fost făcute proiectele, trebuie să fie o licitație la mijloc, contestații?

Pavel Năstase: De problema construcțiilor se ocupă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Sunt identificate locurile unde vor fi construite aceste școli și inverstițiile vor demara pentru 500 din cele 2.500 de școli.

Liviu Marian Pop: Vă rog, dacă îmi permiteți. Ministerul Educației a făcut o cartografiere a întregii rețele școlare printr-un proiect cu Banca Mondială. Această cartografiere ne spune exact unde sunt zonele în care trebuie facute construcțiile și în același timp care sunt unitățile școlare care trebuie să intre în reabilitare pentru obținerea avizelor de funcționare. Acest material a fost înaintat Ministerului Dezvoltării. Pe exercițiul 2017-2020, din cei 30 de miliarde de lei pe care îi avem alocați în zona aceasta a Ministerului Dezvoltării, 6 miliarde sunt exclusiv pe construcții de creșe, grădinițe și reabilitări de unități școlare. Evident, în prima fază trebuie să fie proiectele depuse. În 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, Ministerul Dezvoltării deja preia cererile din partea unităților școlare, a unităților teritorial-administrative, a primăriilor, iar în limita bugetului avem alocate, așa cum spunea și domnul ministru, 500 de unități școlare pentru creșe și grădinițe care pot demara de anul acesta.

Jurnalist: Le demarăm, nu le construim deci.

Liviu Marian Pop: Depinde și de constructor...

Pavel Năstase: Vor fi demarate.

Liviu Marian Pop: Construcția începe din momentul în care se aprobă bugetul. Iar vizavi de programe, pe site-ul Institutului de Științe ale Educației (www.ise.ro) găsiți, în formulă transarentă, inclusiv ce întrebări și câți profesori au răspuns la întrebările pe curriculum sau ce au spus pe curriculum. Cine are răbdare, poate să vadă tot acel material. Evident, pâna la 1 martie sperăm să finalizăm procesul.

Jurnalist: Potrivit legii, nu trebuie să treacă acea perioadă de 6 luni de la momentul publicării programei și abia apoi să demareze licitația? Dacă facem calculul, licitația ar trebui demarată în iulie-august.

Pavel Năstase: Ceea ce spuneți dumneavoastră este prevăzut într-o metodologie care reglementează organizarea licitației și noi vrem să modificăm acea metodologie, să reducem cele 6 luni la 2 luni. Și astăzi am avut o primă rundă de discuții cu editurile, pentru că editurile sunt implicate în acest proces și am căzut de comun acord pe un calendar. Nu vor fi 2 luni, vor fi 2 luni și jumătate, poate 3 luni, dar ei vor umbla în principal la perioada de tipărire pentru că sunt edituri care în momentul de față au tehnologii rapide de tipărire și care vor produce manualele în timpul respectiv. Această metodologie este dată prin ordin de ministru. Asta înseamnă că noi, după ce finalizăm săptămâna viitoare discuțiile cu editurile, vom da și un ordin de ministru care va lămuri cum se va face achiziția manualelor pentru clasa a V-a.

Jurnalist: Voiam să vă întreb mai ales dacă aduceți schimbări în Legea Educației, dacă veți lua în considerare acea schimbare din Legea Educației?

Pavel Năstase: Conform programului de guvernare, până la sfârșitul anului 2017 trebuie să avem o nouă Lege a Educației Naționale. În acest context, Consiliul Național al Rectorilor și alte consorții universitare vor fi invitate la un dialog pe această temă și în același timp comisiile parlamentare de educație din Parlamentul României, abilitate să producă această lege. Împreună cu Parlamentul și împreună cu aceste consilii și consorții vom demara acest proces de a elabora o nouă Lege a Educației Naționale. Termenul, așa cum spuneam, este sfârșitul acestui an.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, domnule ministru, câți directori de școală sunt în această perioadă numiți de dumneavoastră și când veți organiza următorul concurs pentru directori? 

Pavel Năstase: Cred că întrebarea dumneavoastră se referă la primul ordin pe care l-am dat după ce am fost numit ministru. Am dat și atunci un comunicat de presă și am explicat pentru colegii dumneavostră din presă ce s-a întâmplat. Ca să fiu concret: în urma concursului a rezultat un număr de posturi neocupate. Aceste posturi trebuia ocupate de cineva. Conform metodologiei, trebuia ca inspectorul general împreună cu Consiliul de Administrație și la propunerea Consiliului profesoral să numească un director sau un director adjunct. Lucrul acesta nu se întâmplase. Era un blocaj și prin acel ordin nu am facut altceva decât să lărgim această posibiliate de alegere pentru cei implicați în procesul de numire, astfel încât și cei care fuseseră înainte directori sau directori adjuncți și care participaseră la concurs și fuseseră respinși sau nu participaseră la concurs să poată fi numiți. Oameni care au experiență. Și am încercat să rezolvăm în felul acesta o situație care bloca sistemul de învățământ.

Eu am făcut și atunci și fac și acum precizarea că nimeni în anul universitar 2017-2018 nu va mai ocupa un post de director sau director adjunct altfel decât prin concurs. Noi deja am demarat această acțiune de organizare a unui nou concurs care va fi prin luna august. Aceste numiri sunt temporare, adică până la sfârșitul anului, pentru ca școala să nu fie blocată. Și vreau să vă spun că dintre cei  care au reușit la concurs, 80% sunt dintre foștii directori și directori adjuncți. Pentru că s-a întâmplat următorul lucru după părerea mea: s-a creat o imagine că foștii directori și directori adjuncți nu  erau oameni competenți. Iată că au învățat, s-au prezentat la concurs și 80% dintre locurile ocupate prin concurs au revenit foștilor directori. Sigur că în concursul care va fi vom avea grijă să fim transparenți, să nu apară contestații etc. Dar ceea ce este foarte important de spus și de reținut este faptul că acel ordin a venit să rezolve o problemă acută din sistem și că aceste numiri sunt valabile până la organizarea noului concurs. Același lucru se va întâmpla și pentru inspectorii generali. Deci posturile vor fi ocupate prin concurs.

Jurnalist: Ne puteți spune, aproximativ, câte astfel de numiri au fost facute în aceste două luni?

Pavel Năstase: Erau 666 de posturi vacante atunci când am emis acel ordin. După amiterea acestuia, la o săptămână, am organizat o videoconferință cu inspectorii generali pentru a vedea care a fost efectul și problemele erau rezolvate. Deci, pe aceste posturi au fost numiţi şi dintre foştii directori, dar în marea majoritate nu. Asta o spun ca să eliminăm această imagine care, după părerea mea, nu este conformă cu realitatea și anume că directorii şi directorii adjuncţi, adică cei care au condus şcolile până la organizarea concursului, nu au fost oameni pregătiţi.

Jurnalist: Dar dumneavoastră, ca ministru, vi se pare că problema a fost rezolvată în situaţia în care au fost numite pe post persoane care au obţinut note de 3 sau 4?

Pavel Năstase: Eu vă întreb pe dumneavoastră următorul lucru, dacă îmi permiteţi să pun şi eu o întrebare? Dumneavoastră, între o persoană care a învăţat şi s-a pregătit şi s-a înscris la un concurs şi cineva care nu s-a înscris la concurs, cine credeţi că este mai potrivit să ocupe un post? Haideţi, să vedem! Părerea mea este că cei care s-au înscris la concurs, chiar dacă au picat concursul, sunt oameni care vor să ocupe un post de manager în şcoala respectivă şi au o anumită experienţă. Să ştiţi că aici nu a fost vorba numai de anumite cunoştinţe, a fost vorba şi de un CV care înseamnă o experienţă, o carieră în spate.

Jurnalist: Şi dacă îmi permiteţi, aş vrea să-mi spuneţi ce înseamnă această lege a manualelor pe care o pregătiţi: ce face, ce nu face?

Pavel Năstase: Aici o să-l rog pe domnul secretar de stat Pop.

Liviu Marian Pop: Lucrurile sunt foarte simple. Astăzi nu avem reglementată nici procedura pentru reeditarea de manuale, nici procedura de relicitare, dacă pot să spun aşa. Dau un exemplu: manualele pentru clasele a II- IV au fost licitate, au fost finalizate. Dacă mâine un colectiv redacţional sau de profesori îşi doreşte să mai facă un manual de clasa a IV-a, nu poate, chiar dacă au trecut trei, patru ani de zile. Legea manualelor lucruri de genul acesta reglementează: plecând de la achiziţie, plecând de la tot ce înseamnă concepţie de manual, continuând cu auxiliarele etc.  Așa cum am spus, aceste lucruri nu sunt reglementate deşi avem o lege de cinci, şase ani de zile: ce înseamnă didactic auxiliar şi ce înseamnă auxiliar curricular? Proiectul de metodologie o să fie public. Această metodologie pentru auxiliare va fi baza de pornire a legii manualului şcolar.

Vrem să facem, din acest punct de vedere, un instrument util, ultratransparent, pe care şi elevul şi profesorul să-l folosească în sistemul de învăţământ. Evident că va fi legat cu biblioteca şcolară virtuală. Pentru că, aşa după cum bine ştiţi, învăţământul primar are deja la fiecare manual un CD cu lecţia interactivă. Evident, va fi o legătură între ele. Dar va fi o dezbatere amplă pe legea manualului şi aşa cum ne-am angajat, undeva pe la mijlocul lunii iunie, aceasta va fi finalizată și transmisă către Parlament.

Pavel Năstase: Aş vrea să adaug, domnule secretar de stat, că vorbim de digitalizarea manualelor şcolare şi în contextul în care generaţiile actuale sunt generaţii care încă de mici sunt dotate cu aceste competenţe digitale. Vrem ca în această lege a manualului să prindem şi această componentă şi ea să aibă un statut foarte important în pregătirea oricărui elev. Este o problemă foarte delicată. În mass-media este vehiculată problema acestui volum mare de manuale care încarcă ghiozdanul copiilor şi care produce efecte asupra sănătăţii acestora. S-au făcut studii în acest sens şi dumneavoastră ştiţi aceste lucruri. Deci, intenţia este ca această digitalizare să fie folosită într-o manieră interactivă în primul rând şi în al doilea rând să fie distribuită de pe un server de unde copiii să-și descarce aceste manuale. Deci să nu mai intervenim noi. În momentul de faţă, un manual este acompaniat de un CD. Calculatoarele actuale nu mai au CD. Au unităţi USB, au alte instrumente, conectare la cloud... Lucrul acesta trebuie rezolvat. Accesul de la distanţă la manualele în format digital trebuie facilitat astfel încât să nu mai apelăm la CD sau la alte suporturi de informaţie. Aceasta este o chestiune care trebuie urgent reglementată. În plus, noi dăm un pachet de manuale iar copiii, aşa cum îi vedem pe stradă, cară aceste manuale după ei. De ce să nu gândim un sistem în care să le dăm un ebook care să înmagazineze toate manualele de care au nevoie şi în locul unui ghiozdan în spate, să folosească un accesoriu ceva mai simplu, astfel încât să îl folosească mai ușor şi la şcoală, şi acasă? Trebuie să gândim în termeni moderni și dincolo de aspectul educaţional trebuie să avem în vedere şi alte aspecte care par colaterale, dar care au impact major asupra sănătăţii copilului.

Jurnalist: Și cum este posibil acest lucru? Sunt școli în România care au au alte probleme...

Pavel Năstase: Şcolile din România în momentul de faţă sunt conectate la internet. Noi avem ca preocupare şcolile din mediul rural, mai ales acolo unde nu sunt calculatoare. Cu ajutorul unor mari companii din domeniul IT am putea duce calculatoare şi acolo şi chiar printr-un transfer de la alte unităţi de învăţământ. Vă dau un exemplu: în universităţi parcul de calculatoare pentru laboratoarele de informatică se schimbă foarte de des. Tehnologia se schimbă cam în şase luni în domeniul IT, dar într-un laborator dintr-o universitate trebuie să apară un nou parc de calculatoare odată la doi ani de zile. Aceste calculatoare pot fi transferate în aceste şcoli care poate nu au deloc. Putem să gândim în interiorul ministerului şi cu ajutorul marilor companii o modalitate de dotare a şcolilor pentru că la asta cred că v-aţi referit dumneavoastră când aţi spus că nu este posibil în România. Eu cred că putem să încercăm şi să rezolvăm această problemă.

Jurnalist: Am înţeles că urmează o reorganizare a UEFISCDI. Puteţi spune ceva despre asta?

Pavel Năstase: UEFISCDI este în subordinea noastră. A rămas aşa cum a fost, în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. Domnul secretar de stat Gigel Paraschiv dorește să facă o completare.

Gigel Paraschiv: Această informaţie a apărut în spaţiul public în urmă cu zece zile când am fost căutat de diverse persoane şi întrebat direct ,,Vreţi să desfiinţaţi UEFISCDI?”. Răspunsul nostru, atunci ca şi acum, este nici pomeneală. Unitatea Executivă de Finanţare a  Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării este parte a Ministerului Educaţiei Naţionale. Există o hotărâre de guvern după care funcţionează, are un regulament, are un rol extrem de important în ceea ce înseamnă gestionarea bazelor de date ale Ministerului Educaţiei Naţionale, în tot ceea ce înseamnă consiliile consultative ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi ca urmare precizăm că nu s-a pus problema reorganizării, restructurării, desfiinţării acestei unităţi din componenţa Ministerului Educaţiei Naţionale. Sper că am fost suficient de clar.

Jurnalist: Domnule ministru, la începutul mandatului dvs. aţi spus că veţi discuta aspectele legate de suspiciunile de palgiat ale Laurei Codruţa Kovesi. Vă rog frumos să ne spuneţi care este situaţia.

Pavel Năstase: De problema plagiatelor se ocupă CNATDCU prin intermediul comisiilor de specialitate. Din câte am aflat cu toţii şi din presă, a fost o contestaţie depusă la CNATDCU, s-a  reevaluat teza de doctorat şi rezultatul a fost deja făcut public. Numai CNATDCU este cel care face această evaluare prin regulamentul propriu.

Jurnalist: Contestaţia nu a fost aprobată, tocmai! S-a votat împotrivă.

Pavel Năstase: Da, s-a dat rezultatul. Rezultatul contestaţiei a fost acela că nu s-a plagiat. A fost făcut public de către CNATDCU.

Gigel Paraschiv: S-a constituit o nouă comisie acolo.

Pavel Năstase: A fost o primă contestaţie, s-a evaluat şi s-a produs un rezultat. De fapt, au fost trei evaluări. Prima, la nivelul universităţii în Comisia de Etică a Universității de Vest din Timişoara, unde a fost realizată teza de doctorat. Aceasta a dat verdictul că nu este plagiat. Apoi a fost o contestaţie la CNATDCU care a avut tot verdictul că nu s-a plagiat şi a mai fost a doua contestaţie care a dat acelaşi verdict. Deci teza nu a fost plagiată!

Jurnalist: Cum vor afla profesorii de gimnaziu cum vor arăta programele pentru clasele V-VIII şi dacă vor participa la cursurile de formare, când se va întâmpla aceasta?

Pavel Năstase: Programele şcolare, aşa cum am spus, în momentul de faţă, sunt publicate pe site Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei în forma primară. Acum se fac corecţii în urma consultării cu specialiştii şi într-o săptămână de zile vom avea forma finală, aprobată prin ordin de ministru. De fapt, trebuie să aşteptăm ordinul de ministru şi ordinul de ministru va fi public, iar programele vor fi publicate. Pentru formarea cadrelor didactice noi vom începe, după ce vom avea aceste programe şcolare în forma lor finală, cursuri de pregătire pentru cadrele didactice care vor preda după aceste manuale noi.

Jurnalist: Aveţi deja un draft pentru noua lege a educaţiei care ar trebui să fie gata la sfârşitul anului?

Pavel Năstase: Nu există în momentul de faţă un draft. Dar există diverse versiuni, diverse variante. Nu este pentru prima dată când s-a pus problema să se elaboreze o nouă lege a educaţiei naţionale. De foarte mult timp există diverse alte versiuni şi în Parlament. De aceea am spus că noi dorim foarte mult să facem acest lucru împreună cu Parlamentul, cu comisiile de specialitate din Parlament, împreună cu partenerii noștri, şi aici Consiliul Naţional al Rectorilor este foarte important, asociaţiile de părinţi, asociaţiile de elevi, findcă nu vorbim numai de învăţământul superior, vorbim de legea educaţiei naţionale. Vom avea aceste consultări şi pas cu pas vom avansa spre o versiune care până la sfârşitul anului va trebui să fie adoptată de Parlament.

Jurnalist: Aveţi în vedere modificarea metodologiei de finanţare a universităţilor?

Gigel Paraschiv: Spuneam ceva mai devreme că finanţarea universităţilor are mai multe componente: finanţarea de bază, finanţarea suplimentară, finanţarea pentru dezvoltarea instituţională şi mai există o componentă, finanţarea pentru situaţii speciale. Finanţarea de bază, care reprezintă 72,5% din totalul finanţării, se acordă pe baza numărului de studenţi fizici. Aici există nişte echivalenţe, nişte coeficienţi, în funcţie de domeniul în care studiază aceşti studenţi. Ca o paranteză, anul trecut costul standard per student echivalent a fost undeva la 3330 lei. Pentru 2017 acest cost standard va ajunge în jur de 3600 lei. Finanţarea suplimentară se acordă pe indicatori de calitate. Universităţile raportează pe o platformă, gestionată de UEFISCDI, patru categorii de indicatori. Şi aici sunt luate în calcul performanţele cadrelor didactice, rezultatele în cercetare, articole publicate, cărţi publicate, contracte de cercetare. Finanţarea adusă de către universitate din aceste contracte de cercetare şi ca urmare această finanţare va fi diferenţiată de la o universitate la alta, în funcţie de îndeplinirea acestor indicatori de calitate.  

Finanţarea pentru dezvoltarea instituţională se acordă pe bază de proiecte. Universităţile depun proiecte şi ele sunt susţinute tot prin UEFISCDI și prin Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior. Așadar. se depun proiecte, proiectele sunt evaluate şi acele proiecte declarate câştigătoare vor fi finanţate astfel încât universităţile să fie recunoscute pe plan internaţional, să stimulăm introducerea studenţilor în Registrul Matricol Unic, să stimulăm, spre exemplu, centrele de orientare în carieră şi consiliere psihologică, să stimulăm înfiinţarea acestor societăţi antreprenoriale studenţeşti  despre care s-a mai vorbit în spaţiul public. Societăţile antreprenoriale studenţeşti sunt altceva decât centrele de orientare în carieră. Deci pe aceasta componentă universităţile pot aplica proiecte şi pot fi finanţate. Nu există restricții, toate universitățile pot aplica iar cele care îndeplinesc criteriile, vor primi finanțare. În ce privește finanțarea pentru situații speciale, anul trecut a fost elaborată o metodologie privind accesul la această sumă, care nu este foarte mare - reprezintă 1,5% din totalul finanțării -, și fiecare universitate, care din diverse motive se găsește într-un impas financiar, poate solicita finanțare prin această componentă, însă trebuie să prezinte la Ministerul Educației și la CNFIS un plan de management performant care să conducă la eliminarea pierderilor financiare care apar în acea universitate. Acesta va fi mecanismul de finanțare pentru universități în 2017.

Jurnalist: În calitate de jurnalist independent și deocamdată neangajat aș dori să vă pun următoarea întrebare: în privința învățământului preuniversitar, din ce știu eu acesta se bazează pe două componente mari - în speță, planurile-cadru (acestea au fost în dezbatere publică anul trecut) și programa (care, pentru clasele V-VIII este în lucru, dar recunosc că nu m-am uitat recent pe site-ul ISE să văd dacă e publicată). Până acum nu era, pentru că potrivit ordinelor miniștrilor de până acum, programa nu se discuta înainte. Se discuta doar planul-cadru iar acesta însemna numărul de ore aferent fiecărui obiect de studiu. Întrebarea mea este legată însă de programa claselor I-IV: se uită cineva și analizează cu atenție corelația dintre manualele existente și conținutul programei? Pentru că din observațiile mele, manualele existente acum depășesc conținutul programei.

Liviu Marian Pop: Pe site-ul ISE, timp de trei săptămâni aceste programe pentru clasele V-VIII au fost afișate în dezbatere publică. Dezbaterea s-a încheiat pe 13 februarie. Dacă intrați acum pe site-ul ISE, veți vedea că fiecare dintre cei care au avut propuneri apar acolo. La matematică V-VIII, ca să vă dau un exemplu dacă tot sunt profesor de matematică la bază, sunt în jur de 750 de răspunsuri ale profesorilor, și specialiștilor. În ceea ce privește evaluarea programei, procesul se finalizează în două săptămâni în așa fel încât la începutul lunii martie să fie finalizate programele pentru gimnaziu. Referitor la legătura dintre programele pentru clasele I-IV și manualele școlare, evaluarea manualelor școlare s-a făcut pe baza acestor programe. Există o legătură între cele două fiindcă, până la urmă, manualul este instrumentul prin care profesorul pune în aplicare această programă. Există această legătură și tot experții de la CNEE și de la ISE au evaluat aceste manuale în conformitate cu programa școlară. Așa cum a spus și domnul ministru, revizuirea programelor școlare este motivul, pentru că în fiecare an apare ceva în plus fapt pentru care în legea manualelor școlare vorm avea prevăzută și un articol care va stipula revizuirea programelor în orice moment.